Germania repatriaza aurul din strainatate, Rusia repatriaza trupele din Siria, in Europa incep atentate…

bomba atentat

Atentatele din Europa se intetesc, Rusia isi retrage trupele din Siria iar Germania isi repatriaza aurul. In ceea ce priveste atentatele nu pot spune ca este ceva la ce nu s-ar fi asteptat orice european cu capul pe umeri. Si nu pot spune ca nu ma ingrijoreaza. Dupa Turcia a venit randul unui atac la Bruxelles. Un atac orchestrat, nu o bomba izolata. Aparent sunt trei bombe: doua in aeroport si una la metrou.

Pe fondul acestor atentate, ma ingrijoreaza cu atat mai mult faptul ca Germania vrea sa isi aduca rezerva de aur inapoi. Germania are mai mult de jumatate din rezerva de aur in Anglia si SUA. Analistii spun ca este posibil ca Germania sa isi ia masuri de prevedere pentru cazul in care va pica Euro. Unii, ceva mai fatalisti, spun ca se pregateste de razboi si ca nu ar vrea sa ii prinda vreo conflagratie cu pantalonii in vine sau cu aurul prin vecini. Mai ales la Londra, fiind cunoscuta intentia Marii Britanii de a parasii Uniunea Europeana. Personal ma gandesc la cum au bombardat nemtii Londra in `40 si la cum astfel de lucruri nu se uita nici in sute de ani. In caz de razboi, desi nu cred ca ne putem rezuma doar la acest context, Marea Britanie s-ar putea sa plateasca niste polite mai vechi.

Mult mai surprinzator insa, decat o tara care isi aduce rezervele pe teritoriul ei, este decizia Rusiei de a retrage trupe din Siria. Putin sustine ca obiectivele au fost atinse, alti specialisti spun ca decizia vine pe fondul discutiilor recente de pace de la Geneva. Altii spun ca Rusia nu rezista pe doua fronturi si ca ce am vazut prin Siria este cam toata armata Rusiei. Asa ca rusii isi repatriaza si ei armata, daca aur nu au peste hotare.

Miscari mari intr-un interval scurt. Nu mi-a placut niciodata sa aduc in discutie un eventual razboi desi am scris de multe ori pe aceasta tema. Mai avem de asteptat sa vedem daca iese Trump presedinte si cred ca putem sa „dormim linistiti”. Oricum, pana la rezultatul alegerilor din SUA vom mai vedea miscari ale statelor europene si nu numai. Ma astept. Faptul ca Basescu s-a plimbat prin Moldova iar Obama prin Cuba nu prea impresioneaza. Desi pot fi si ele momente de referinta.

Germania repatriaza aurul din strainatate, Rusia repatriaza trupele din Siria, in Europa incep atentate… Nu va panicati, nu incepe WWIII. Doar se pregatesc toti in eventualitatea in care….

Ai facut evaluarea imobilului in care ai sediul firmei? Sa te stergi cu raportul de evaluare fix la …..

oi

Sunt cateva lucruri pe care nu le fac cu o placere deosebita iar cand spun placere deosebita, eufemistic vorbind, vreau sa spun sictir total. Dintre aceste lucruri, in primele trei, sa alerg pe banii mei din incompetenta statului. Mi se pare aroganta maxima pe care o poate face statul. Dupa ce iti inventeaza taxe, pe langa cele existente, te alearga ca pe furnica pentru ca sunt atat de incompetenti reprezentantii lui incat nu stiu cum sa aplice legile pe care alti incompetenti, tot ai lui, le-au gandit.

In cazul de fata este vorba de noul Cod Fiscal si de impozitarea firmelor „de apartament”. Adica iti plateai tu, cetateanul model, impozitul pe imobil sau ce Dumnezeu impozite mai aveai, pana la 31 martie, au zis acum sa te puna si pe tine, patron, sa platesti impozit pe sediul social. In regula. Daca este lege, nu comentez. Tac, inghit si platesc. Ca doar sunt prost. Nu putea sa ma faca mama d-ala, de etnie, de` nu plateste taxe sau amenzi si caruia statul nu ii poate executa Pelesu` in care sta. Dar pentru ca la mine are cum sa ia sau, dupa caz, sa faca popriri, are grija sa ma si alerge un pic. Sa ma fiarba. Sa ma fezandeze, ca pe vanat.

Pe scurt, legea a venit initial sub forma „daca ai sediul social acasa dar nu decontezi cheltuielile nu platesti in plus”. Pentru o astfel de formulare le trebuiau celor de la primarie norme de aplicare. Adica era destul de ambigua, pe bune. Apoi au venit normele de aplicare, norme care nu tineau cont de pasajul respectiv. Pe sistem „uitati ce scrie acolo, astea sunt normele de aplicare”. Iar, la noi, stiti si voi ca normele de aplicare sunt peste lege. Dupa ping-pong de mailuri cu reprezentanti ai Primariei Pitesti, dupa fiecare lamurire pe care o soliciti astepti termenul legal, n-am mai rabdat si m-am infiintat la primarie. Acolo, stupoare… Nici nu am deschis bine gura sa prezint cazul meu ca m-a recunoscut doamna. Era cea care imi raspunsese la mailuri. Si care imi spune ca nu exista nicio modificare fata de ce mi-a dat ultima data, pe mail.

Ii explic, cat pot de frumos, ca a emis Guvernul comunicat de presa cu normele de aplicare pentru spete de acest gen si ca mai toata presa a explicat cum se pune problema. Am acceptat faptul ca nu stie si am inghitit chiar si faptul ca asteapta noi norme de aplicare. Noi suntem in 21 martie iar obligatia mea este sa depun acest rahat de declaratie pana pe 31. I-am promis ca o sa ii trimit comunicatul dat de Guvern si sa o ia drept norma de aplicare. I-am mai trimis inca trei-patru linkuri in care se relata problema in presa. Dar, sunt de acord, presa nu e lege iar normele de aplicare sunt norme.

Dureros este ca sfatul doamnei respective, desi poate bine-intentionat, a fost sa achit suma de cateva sute de lei urmand sa ne „compensam” daca am dreptate. Asta dupa ce o tot dadea inainte cu necesitatea raportului de evaluare iar eu ii explicam ca nu reiese clar din raport ce o intereseaza pe ea. Ma intreb, ca un contribuabil dobitoc ce sunt, oare ce rol a avut ANEVAR in toata povestea asta? Pentru ca nu mai gasesti picior liber de evaluator, toti fiind ocupati sa evalueze bunuri pentru acest rahat de pasaj din Codul Fiscal. Recunosc, eu nu m-am grabit, si bine am facut. Va intreb acum, pe voi, cei care ati facut evaluarile pentru imobil (ma refer strict la persoanele fizice cu categorie mixta – locuinta si sediu social firma) si nu decontati cheltuielile pentru utilitati, va ajuta la ceva acel raport de evaluare pe care ati dat cateva sute de lei? Daca pe voi poate nu, pe ANEVAR sigur ca da.

Ai facut evaluarea imobilului in care ai sediul firmei? Sa te stergi cu raportul de evaluare fix la ….. ┬áSau poate ai noroc si il vei prezenta anul urmator, cand vei plati impozitul, din nou, urmand sa speri sa economisesti macar jumatate din cat te-a costat raportul. Uite asta inseamna sa ai grija de breasla ta. Bravo ANEVAR!

Astept, in continuare, pozitia Primariei Pitesti. ­čÖé

 

De ce vrea statul bani moca pentru Cumintenia pamantului cand bugetul Ministerului Culturii este de sute de milioane de euro pe 2016?

sursa foto:gandul.info

Statul vrea sa cumpere „Cumintenia Pamantului” iar patronul Bradet vrea sa faca o companie cu mii de actionari.Iata doua situatii distincte: una in care statul cere, din nou, pomana, si alta in care un afacerist local propune romanului sa devina actionar. Vazand aceasta diferenta de atitudine, nu reusesc decat sa ma gandesc la diferentele majore dintre privat si stat.

sursa foto:gandul.info

sursa foto:gandul.info

De ce sa donez pentru aceasta sculptura? Altii, mai culti de fel, ar spune „De ce sa nu donez?”. Sunt intru totul pro achizitionarii acestei piese. Dar sunt total contra pomenilor. Nu ma simt confortabil sa donez statului, in conditiile in care ii donez in fiecare luna din salariu si din orice alt venit pe care il am. Nu m-am simtit confortabil nici cand statul a „cerut” sa „Dati un LEU pentru ATENEU!”. ┬áSi stiti de ce nu ma simt confortabil? Pentru ca Ministerul Culturii are un buget. Pentru ca bugetul respectiv poate fi suplimentat. Pentru ca spitalelor de copii le lipseste aparatura importanta. Pentru ca sectii de arsi zac inchise. Pentru ca tot din DONATII private au fost reabilitate saloane, sectii si aparatura medicala. Daca stiti sa cititi cele 129 de pagini, regasiti bugetul alocat Ministerului Culturii aici. Recunosc ca mi-am prins urechile in el, desi in primul rand sunt cheltuielile totale pentru o perioada de 4 ani. Fratilor, cultura are un buget pe 2016 de peste 170 mil. EUR.

Pentru Cumintenia Pamantului statul mai are nevoie de 6 mil. Eur iar in bugetul pe 2016, sub titlul de „alte cheltuieli”, punctul 59, statul are alocate 28 mil RON. Ma gandesc ca daca au fost trecute la aceasta rubrica este vorba de cheltuieli neprevazute, de o oarecare marja de eroare pe care au luat-o in calcul atunci cand au facut bugetul. Aceste 28 de mil cred ca acopera necesarul de 6 mil EUR, nu? Ca doar schimba si ei la un curs preferetial?:) Si vreau sa va mai spun ca sub aceasta denumire de alte cheltuieli se regasesc peste 20 de puncte din bugetul respectiv. Si tu totusi mai ceri bani de la amarati? Pentru ca statul s-a obisnuit cu furtul, miloaga si taxa.

Si pentru a va convinge ca am dreptate, de ce nu propune statul sa devenim actionari pentru aceasta sculptura? As investi cu mai multa convingere decat as dona. Pentru ca piesa va fi expusa intr-un muzeu. Piesa va aduce vizitatori, va genera venit. Piese poate va pleca chiar si peste hotare pentru a fi vazuta si de altii. Nu stiu, dar este posibil. Cert este ca aceasta capodopera va aduce venituri. Venituri pentru stat, cu o piesa facuta de un artist plecat in Franta sa se perfectioneze, piesa rascumparata si din banii poporului.  Vedeti ironia sau am eu vedenii?

BRADET SRL devine BRAND ROMANESC SA. Voi cate stiti despre evolutia financiara a SC BRADET SRL?

Untitled-1

Comunicarea este cheia. Pentru mine este clar ca un copil care nu plange nu primeste mancare. Tineti minte aceste doua lucruri in timp ce vom citi cate ceva despre ceea ce doreste patronul Bradet sa faca. In speta, un brand integral romanesc prin capital strans de la oameni ca tine si ca mine. Ideea mi s-a parut absolut geniala, mai ales in contextul in care se afla compania actuala in prezent.

Untitled-1Stiu ca brandul se bucura de simpatie in randul internautilor, motiv pentru care voi scrie…cumpatat. Am invatat ca nu este bine sa urinezi in directia din care bate vantul. Asadar, o sa va spun ce mi-a placut in toata aceasta poveste si ce imi displace la aceasta companie cat si la ideea de a face o societate pe actiuni.┬áIn primul rand, mi-a displacut reactia autoritatilor si faptul ca au „dat nume”. Aceasta „scapare” a fost ca un cartonas rosu dat usor de arbitru, pe care ar fi putut sa nu il acorde si pentru care are acoperire regulamentara. Morala nu are, insa!

In primul rand nu imi place ca SC BRADET SRL are un profit la finele lui 2014 de putin peste 20.000 RON, la o cifra de afaceri de aproape 10 mil RON (de trei ori mai putin fata de 2013 desi cifra de afaceri a crescut). Nu imi place ca in anul doi de functionare (2010), contabiliceste vorbind, profitul a fost de peste 500.000 RON la o cifra de doua ori mai mica decat in prezent. In ceea ce ma priveste acesta este potentialul real al companiei. Dupa ce compania a recuperat pierderea din primul an, profitul a inceput sa atinga cote de butic de scara blocului. Pierderea initiala o inteleg: amortizari, investitii, cheltuieli de publicitate si marketing, etc. Profitul din anul urmator imi place si imi arata ca strategia din primul an a functionat. Profitul de zece ori mai mic inregistrat in┬áanii urmatori imi arata practici comerciale tipic romanesti. Nu comentez mai mult pentru ca nu am toate informatiile necesare. Posibil sa se fi facut investitii (dar stiu ca acelea se amortizeaza in timp), posibil ca firma sa fi luat imprumuturi (costurile nu cred ca afectau profitul atat de rau si, din cate am observat, nu exista creante mai mari), posibil sa existe explicatii logice. Chiar mi-ar placea sa fie cauze si nu practici. Dar daca sunt cauze generate de business, imi arata ca ultimii trei ani nu aratat atat de bine. ­čÖé

Imi place, repet, ideea pe care a avut-o, de a face o companie cu capital integral romanesc, o companie a romanilor. Pastrand proportiile, este cum Barcelona are „socios”. Dar nu imi place catusi de putin felul in care a ales sa inceapa aceasta creatie. Obiectivul este de strangere a unui capital de 10 mil RON, o suma echivalenta cu cifra de afaceri din prezent a SC BRADET SRL. De aici probabil si necesarul acestui capital. Primul impuls a fost de a cumpara cateva actiuni. Al doilea a fost de a analiza actuala companie. Ma asteptam ca la o astfel de suma care se doreste a fi stransa sa existe un site propriu, o campanie de informare in presa locala cat si un plan minimal al afacerii. Nu este suficient sa platesti pentru a lua parte la un vis, fara sa stii nimic despre dezvoltarea si finalitatea acestuia. Sa fim sinceri, totusi, nu este doar o poveste. Se vrea a fi o afacere. Un site propriu ar fi avut costuri totale de cateva sute de RON, incluzand domeniu, site si gazduire. Un plan era usor de redactat, avand in vederea experienta acumulata. Iar campania din presa locala se impunea pentru ca cei mai probabili investitori sunt argesenii.

Ideea este simpla: nu cred ca poti atrage 10 mil RON, cu o valoare de 100RON/actiune, vanzarea a 100.000 de actiuni, unui numar probabil de cateva mii sau zeci de mii de oameni. Pentru ca se doreste a fi o companie a oamenilor nu a altor companii. In aceste conditii, daca doreste sa cumpere actiuni o alta societate de profil ce se intampla? Sau daca o corporatie face oferta sa cumpere tot pachetul de actiuni, mai este aceasta o companiei a oamenilor? Inteleg ca ideea este sa faca un brand al tau, al meu, al nostru. Pentru cei care vor sa dea curs initativei, pot cumpara actiuni de aici. Pentru cei care doresc sa verifice istoricul financiar al actualei firme, o pot face aici. Daca aveti dubii si doriti sa contactati compania BRADET, o puteti face aici. Eu i-am contactat si astept raspunsul lor.

Si, ce imi place la nebunie, este cum a reusit un administrator sa transforme un aparent dezavantaj intr-o parghie sau o modalitate de revitalizare a afacerii. Aceasta a trebui sa fie definitia managementului de criza. In prima faza de implementare mi-ar fi placut sa vedem si marketing a la carte.

PS: Va povesteam aici cum s-ar putea ca brandul sa creasca. Nu vedeam aceasta solutie atunci. Daca nu va gestiona rapid acest capital de imagine pe care l-a strans involuntar s-ar putea sa vedem o idee buna moarta la nastere.

Cand un parinte isi pune sperantele batranetii intr-o cariera a copilului….

sports

Este urat afara. Dar urat exact in sensul pe care il urasc cel mai tare: ploua…dar nu prea. Suficient incat sa nu poti face nimic afara dar prea incet incat sa te resemnezi cu statul in casa. Mai arunc o privire pe statisticile din urmatoarele zile si ma intristez si mai tare. Cand am momente de genul asta fac o pauza de zece minute sa imi golesc mintea. Unii mai rautaciosi din fire ar spune ca de ce imi ia atat de mult. Dar suficienta divagare. Subiectul de astazi este despre activitatile copiiilor si asteptarile pe care le avem de la ei.

L-am dus pe Vladut, baiatul cel mare, la o scoala de fotbal. Mai mult la insistentele unui prieten, ale lui Vladut si, nu in ultimul rand, dupa discutia cu antrenorul. Mi-a placut cum a pus problema si m-am gandit ca miscarea nu face rau. Nu mi-a stat mintea nicio clipa la performanta, antrenamente, turnee, talent,etcetera. Am avut in minte strict socializarea si miscarea. Am ajuns, ne-am acomodat, ne-am imbolnavit, am lipsit, am revenit, am dat cu stangul in dreptul, am incurcat terenurile la primul turneu oficial. Intr-un cuvant, hai sa spunem, eufemistic vorbind, ca fiu-miu nu va fi Messi. ­čÖé

Dar am vazut alti copii cu sanse destul de bune. I-am vazut concentrati si cum joaca din placere. I-am vazut bucurandu-se la goluri. Si am vazut un antrenor care pune COPILUL inainte de rezultate sau bani. Atat cat mai poti pune ceva inaintea banilor in zilele noastre. Acesta a fost motivul pentru care am continuat cu aceasta activitate pe care, sincer sa fiu, ma asteptam ca Vlad sa o abandoneze in doua-trei luni. Dar iata-l ca merge in continuare, face progrese, alearga, a prins curaj. Si aproape a dat un gol. Sunt sarcastic, asa cum ii place lui sa spuna.Iar eu ii explic ca el este fundas si ca eu nu trebuie sa isi impuna sa dea gol. Sa loveasca cum trebuie, sa nu ia echipa gol si sa se distreze. Acestea sunt obiectivele lui. Ma consider cerebral cand vine vorba de cata responsabilitate pun uneori pe umerii copiilor, dar, cu toate astea, mai sar uneori calul si ii cer cai-verzi-pe-pereti. Dar ma calmez repede.

Unii parinti insa cer rezultate, progres de la sedinta la sedinta si pun copilul in ipostaza nefericita de a alerga cu un ochi la antrenor si cu un ochi la parinte. Evident ca nu prea mai are ochi si pentru fotbal. Cand am auzit prima oara cum se striga catre un copil pentru ca a pierdut mingea, am incremenit. Am refuzat initial sa cred ca este ceva obisnuit si mi-am spus ca este un caz izolat. Dar tipetele s-au repetat, presiunea pe care o punea in timpul unui meci pe copil arata ca un grafic de EKG. Dusuri calde si reci, felicitari si ocara, toate la intervale alarmant de scurte. Si nu veneau de la antrenor, ci de la parinte.

Dragi parinti, va intreb, de ce puneti atatea sperante intr-un sport? Este singura scapare dintr-o viata marcata de munca? Considerati ca doar asa va razbi in viata? Ii si vedeti Ronaldo sau Messi si va ganditi la milioanele din cont? Aveti in vedere milioanele din contul copilului sau visati la un cont comun si batranete de huzur? Imi pare rau sa v-o spun dar sansele ca baiatul vostru sa ajunga un superstar sunt cu zero-virgula in fata. Sansele ca baiatul vostru sa ajunga la o echipa de pluton din diviziile secunde, si asta daca are talent acum, la sapte-opt ani, sunt de cateva zeci de procente. Sau, mai pe intelesul vostru, unul din 4-5-6 copii talentati va ajunge sa joace fotbal profesionist la un nivel mediocru. Adica sa castige un salariu de bancher de mana a doua. Sansele sa ajunga in prima divizie sunt dintr-o singura cifra. Si asta daca are noroc si toate merg in favoarea lui.

Cele mai mari sanse, desi ma doare cand o spun, sunt sa nu ajunga niciodata fotbalist profesionist. Si m-as hazarda sa spun ca sunt de peste nouazeci la suta. Ganditi-va numai ca sunt cateva scoli de fotbal in fiecare oras, cu 10-15 copiii fiecare si numai cateva zeci de echipe care astazi isi mai permit sa dea salarii. Matematic vorbind, copilul tau va avea cate 50-100 de competitori doar din orasul lui. Si aveam peste 260 de orase in 2011.

Stimate parinte, daca intentiile iti sunt onorabile si nu ai in gand decat bunastarea copilului, iti spun ca are sanse mai mari sa ajunga medic decat fotbalist. Lasa-l sa invete. Obliga-l sa invete. Pentru ca, odata dobandite, cunostintele nu se accidenteaza, cunostintele nu sunt subiective cand aleg daca sa te bage in teren sau nu, cunostintele nu au ghinion. Daca va avea cunostintele potrivite va putea ajunge ca viitorul unui fotbalist sa depinda de el. Sau imaginea lui. Sau sanatatea acelui fotbalist. Si va castiga infinit mai bine decat un fotbalist a carui cariera se incheie la treizeci si ceva de ani.

Lasa-l sa mai creasca si sa se bucure de fotbal si de copilarie. Lasa-l sa faca 12-14 ani si apoi gandeste-te daca are potential ridicat de a face performanta. Lasa-i dezvoltarea emotionala in pace. Lasa-l sa dea in minge si sa dribleze. Sau sa paseze, daca asta are chef sa faca. Dar, in niciun caz, nu tipa de pe margine, cat te tin plamanii „CAAAAAAAAAAAAALM!”. Pentru ca se va impiedica in drum spre poarta.

DINAMO-FCSB, eternul derby care se joaca de jdemii de ori

dinamo-steaua

Pentru ca tot se apropie 8 Martie, iata si o postare despre fotbal. Doamnelor?! Fiti realiste, va rog, ati avut deja 1 Martie iar chestia asta cu doua sarbatori in 7 zile ma macina de ani buni. Cam de cand m-a trimis mama cu flori la scoala prima data. Dar cu un lucru sunt de acord: femeia trebuie sarbatorita in fiecare zi. Un mare bravo fetelor. Acestea fiind spuse, substitut al unor scuze ca nu va iau flori de 8 Martie, sa trecem la eternul derby jucat de `nspe mii de ori pe sezon. Acest DINAMO-STEAUA, care a inceput de la zero la zero si s-a dus in meciul doi catre unu` la unu`. dinamo-steaua

Pentru ca asa este fair, o sa va spun din prima ca sunt dinamovist. Nu de mic dar nici de ieri de azi. Am tinut cu Argesul lui Dobrin (ca mi-e rusine sa spun al lui Mutu) si simpatizam cu Dinamo.

In acest context, cu fiu-miu de clasa 1 langa mine, stelist convins (de vreo doua-trei luni), m-am uitat la un meci enerant intre Dinamo si Steaua. Un meci in care m-am enervat, desi nu ma mai enervasem de vreo cativa ani la un meci al lui Dinamo. Si motive mi-au dat. Ma uitam ca proasta la….stiulete cum a dat Steaua gol din offside. Pe moment mi s-a parut mare, la reluare mi s-a parut mai mic, daca nu chiar la limita. Fiu-miu topaia prin pat si imi arata cum a dat Stanciu gol (stiu! a dat Hamroun, dar am zis sa nu ii stric bucuria copilului, mai ales ca isi doreste sa marcheze Stanciu) iar mie imi venea sa arunc cu Pomello in televizor cand am vazut ca este gol valabil.

Steaua a cam dominat, acest cam fiind destul de subiectiv. A dominat bine-rau o perioada buna, dupa care Dinamo a mai revenit. Una peste alta, arbitrul a fost bunicel, chiar daca nu a eliminat un stelist. L-a eliminat pe Steliano pentru ca a alunga musca de pe ceafa lui Hamroun.

Doua lucruri m-au socat dupa acel incident:

  1. Oricat ar da cu capul in minge, freza lui Hamroun nu se strica. Wtf??? Si a respins o lovitura libera direct cu scalpul. Freza lui in acelasi 4-4-2, pe flancul stang.
  2. Steliano, trecand peste nume, are o problema cu aceste rosii. Doua meciuri, doua cartonase rosii. Doar suntem cainii rosii, nu? ­čÖé
  3. Dinamovistii nostri au uitat sa mai simuleze. Ma uitam cum uita sa mai cada in careu. Mai da-l Dumnezeului de fair-play, cazi prietene daca te-a atins. E cam o regula nescrisa. Ai nostri ca brazii: se incapataneaza sa alerge impleticindu-se, usor dezechilibrati dupa ce au fost usor atinsi in prima faza.
  4. Rednic este cel mai mare atrenor pe care il are Romania. Dar nu cred ca il prinde si sezonul doi, integral, la Dinamo. Sau la vreo echipa. Omul are o reteta dar nu cred ca poate sau stie sa o aplice pe termen lung (ma refer la 3-4 sezoane).
  5. Reghecampf are doar aroganta lui Mourihno. Sunt subiectiv, recunosc. Nu imi place atitudinea lui. Nu am problema ca este antrenorul FCSB. Mi-a placut Galca si am fost dezamagit cand l-au dat afara. Pacat. Mi-a placut si Radoi.

Iaurtul Bradet: manipulare, diversiune, tap-ispasitor sau…?

Untitled-1

Am renuntat de cateva zile sa mai urmaresc stirile, prefer sa primesc sinteza pe mail. Asa imi pot alege, dupa titlu, cu ce idiotenie aleg sa ma mai intoxic. Am renuntat chiar in ziua in care a aparut scandalul cu bacteria de la Bradet pentru ca mi s-a facut scarba. Mi s-a intors stomacul pe dos, efectiv, cand am vazut ca atunci cand focarul era in toi si mureau copilasi, nimeni nu „emitea” nicio teorie sau, Doamne-FERESTE, vehicula vreun nume. Iar acum, cand lucruile s-au mai linistit din punct de vedere al expunerii mediatice, hop!,aruncam Bradet-ul la inaintare.Untitled-1

Manipulare, diversiune, tap-ispasitor sau poate, de ce sa elimin aceasta varianta, chiar sursa focarului respectiv?!

Nu condamn gasirea vinovatului, condamn maniera diferita de tratare acelorasi probleme. Cred ca m-a socat la fel de mult si reactia patronului companiei respective. O reactie umana, o reactie de frica. Dar nu frica de autoritati ci frica de Dumnezeu. Am ramas placut impresionat si cred ca aceasta reactie a socat doar lumea care doreste o tara mai buna. Nu cred ca i-a socat pe cei care au dosare la DNA sau pentru cei care se roaga de colegi sa nu incuviinteze arestarea preventiva. Sau pe cei care mai au cateva luni si ies de la zdup iar statul inca nu a recuperat ce avea de recuperat. Ne-a impresionat pe mine, pe tine si poate pe alti cativa ce doresc acest lucru.

Ce nu m-a impresionat catusi de putin au fost reactiile poiticienilor care mananca iaurt prin conferinte de presa. Nu neaparat pentru ca nu ar fi un gest de solidaritate ci pentru ca asa ceva nu se face. Nu se face pentru ca nu ai cum sa o dai┬áincat sa nu para┬ágoana dupa capital de imagine sau campanie. Si este de rahat atunci cand politicienii incearca sa culeaga ce pot din orice situatie. Imaginea┬áfostului ministru al Economiei, Gerea Andrei, cand baga pe sub mustata un iaurt de Bradet ma va haitui mult timp. Si cred ca si domnul Vosganian a fost destul de….surprins (?) din moment ce a bagat privirea aia de „Ba, esti prost, asta chiar a luat-o in gura?!”. Domnule Gerea, daca va fi cazul vreodata sa se ajunga la un scandal legat de o companie de supozitoare, veti exemplifica sustinerea intr-o conferinta ? (n.b. – Inteleg ca A.G a facut o vizita la Bradet, s-a implicat, etc,etc….but nevertheless….. cititi aici daca vreti)

Fostul ministru al Economiei a m├óncat iaurt de la Lactate Br─âdet ├«n fa╚Ťa ziari╚Ötilor

sursa foto: activenews.ro

Una peste alta, s-ar putea sa vedem Bradet-ul cum, nu numai ca nu va disparea de pe piata, (dar) va creste pe fondul acestei simpatiei colective. Eu, unul, recunosc: am mai luat Bradet insa nu sunt un fan in mod deosebit. Dar nici nu imi displace. Faza tare stiti care este? Acum voi consuma Bradet. Pentru ca mi-a placut reactia frumoasa a patronului, pentru ca este cu capital romanesc si pentru ca are e-Coli in 25 de kilograme de branza. Daca ma insel, bafta mea.

Dar daca rezultatul analizelor finale va crea premisele unui proces impotriva statului roman? Daca se dovedeste ca declaratiile iresponsabile au creat un prejudiciu MARE companiei? Sau daca se dovedeste ca intr-adevar acele 25 de kg de branza au fost infestate DAR NU AU STAT LA BAZA FOCARULUI DIN ARGES? Atunci cum o mai scaldam domnilor politicieni? O ardem tot pe iaurt in conferinte de presa?

Fereste-ma, Doamne, de prostul educat!

12243027_831565070299726_5820627226408945097_n

Il cunoasteti majoritatea dintre voi. L-ati vazut, l-ati intalnit, l-ati avut coleg. A stat in prima banca si avea urechile ciulite spre profesor. Si nu doar in clasa intai. Era primul care ridica mana, chiar daca uneori nu stia raspunsul. Nu intelegea pe deplin ce se intampla in jurul lui dar el avea lectia invatata. Trebuia sa stea in scoala si sa invete. Si nu neaparat pe principiul „Cititi orice, cititi mult!”. Nu! El era atent pentru a compensa┬álipsa de inzestrare intelectuala data de natura. Dar nu pentru asta se face vinovat. Pentru ca nu toti se nasc destepti.

Este vinovat pentru ca perseverenta asta l-a dus intr-un loc bun. L-a facut sef. Si, pe buna dreptate, l-a facut prin munca. Munca de bou care trage la jug, dar totusi munca. Dar, desi scolit, tot prost a ramas. Prost in relatiile inter-umane, prost in viata de dupa servici. Si prostia asta l-a tradat chiar si in dezvoltarea personala. Plin de angoasa si de frustrari, divortat sau necasatorit, fara familie dar cu papagal si cu discurs impecabil de steril. Dar impecabil. Este omul asemenator unei fripturi gatite corect la un restaurant cu staif. Te-ai fi asteptat sa rupa gura targului dar este doar o friptura buna. Nu exceptionala.

Si omul asta a avut si noroc, ca doar norocul tine cu cei puternici. Sau destepti, in situatia data. Si prostul a ajuns mai sus decat se astepta, desi, in sinea lui, stia ca munca multa va fi rasplatita intr-un final. Si a muncit, docil si perseverent, pana a iesit la pensie. O pensie si ea docila la randu-i.

Ideea este ca, desi putem parea invidiosi pe prostul educat, nu suntem. Din pacate pentru el. Pentru ca nici macar invidie nu poate sa trezeasca intr-un om normal. Pentru ca viata trebuie traita in totalitate iar experienta acumulata din carti sa fie completata cu experientele traite. Cred ca ce vreau sa spun este ca trebuie sa citesti, sa inveti, sa acumulezi cunostine. Dar asigura-te ca acele cunostinte au un dram de experienta „traita” in spate. Si nu doar din carti. Greseste, pentru ca vei invata mai mult. Si chiar daca nu vei invata, macar vei retine cu siguranta morala.

Cand mai dai „atentii” unui medic gandeste-te la expresia „Si f….t si cu banii luati!”

sursa foto - eclujeanul.ro

Inca imi este proaspata in minte reactia virulenta pe care au avut-o romanii atunci cand la Colectiv nu si-a facut aparitia niciun popa. Si cat scuipat si-au luat atunci pe sutana… Acum ma uit la reactia unora care s-au inchinat si s-au declarat siderati cand au vazut soborul de preoti de la Marie Curie. Mai fratilor, eu, de obicei, atunci cand sunt tampit sunt primul care recunoaste acest lucru. Dar acum, sa ma ierte Dumnezeu, ce aveti fratilor cu ei? Daca nu s-au dus de ce n-au fost, daca se duc la ce bun? Pai, mi se pare mie sau oricum ar da-o tot aiurea pica oamenii astia?

A nu se intelege gresit: si eu am partea mea de „razboi” cu preotii care nu isi fac meseria asa cum trebuie. Mai ales in astfel de meserii unde se presupune ca este vorba si de chemare. Dar acelasi razboi aleg sa il am si cu medicii, politistii sau functionarii care iau spaga sau care te trateaza mai rau decat este tratat cainele meu la veterinar. Si, desi analogia poate parea inepta, am inceput sa cred ca medicul veterinar este mai om decat medicul care ma trateaza pe mine. Ma socheaza cat de frumos poate sa vorbeasca un om cu un caine, animalul neputand sa ii aduca nici cea mai mica reclamatie, si cat de urat se poarta unii medici cu pacientii lor umani.

Vi se pare ca problema spitalelor este de ieri, de azi? Este o problema veche. Vi se pare ca serviciul de urgenta asigura tratament de urgenta? Cati dintre parinti nu au stat ORE INTREGI pe banca la Urgente asteptand sa le vada cineva copilul? Si, culmea, au mai dat si o „atentie” pe deasupra. De acolo si expresia „Si f….t si cu banii luati!” Daca ai avut nenorocul sa te prinda urgenta imbracat mai…de casa, pai fereasca-te Sfantu` de felul in care te pot trata. Daca ai fost smecher si te-ai dus imbracat la patru-ace, pai atunci situatia si tratamentul se schimba. Intelegeti ironia, nu?┬áCand mai dai „atentii” unui medic gandeste-te la expresia „Si f….t si cu banii luati!”

Daca┬áplatesti cateva mii sau, si mai rau, zeci de mii de lei impozit pe an si mai si taci din gura cand esti calcat in picioare esti, din nou, „Si f….t si cu banii luati!”

Si, ca sa nu mai deschid un nou subiect, moi trata acum, pe scurt, o problema care ma streseaza de vreo doua zile: romanul a inceput sa „ameninte” cam des cu iesitul in strada, lucru care nu este tocmai in folosul cetateanului. Ca am iesit in strada si am aratat ca suntem o „forta”, a fost foarte bine. Dar trebuie sa ne gandim ca nu putem juca prea des o carte pe care o primim foarte rar. Pentru ca „revolutiile spontate”┬áau un merit si anume acela de a nu putea fi gestionate corespunzator in timp util. Pe cand „revolutiile repetate” incep sa aiba un caracter predictibil. Adica oamenii din conducere incep sa isi cam dea seama cand vor iesi oameni in strada si vor incepe sa stie si cum sa ii calmeze. Asadar, solutia la problema copiilor bolnavi plecati de la Spitalul de Pediatrie din Pitesti nu este iesitul in strada. Solutia este sa luati atitudine atunci cand stati doua ore pe banca la Urgente. Si tu, cel care te afli langa cel ce a luat atitudine, sustine-l. Nu te bucura ca mai ai doi in fata si intra si copilul tau poate in cateva zeci de minute. Supara-te pe sistem si cere un comportament demn de impozitele pe care le platesti. Daca nu prea ai obiceiul sa platesti impozite, atunci taci si inghite. Dar daca platesti cateva mii sau, si mai rau, zeci de mii de lei impozit pe an si mai si taci din gura cand esti calcat in picioare, esti, din nou „Si f….t si cu banii luati!”

 

Cu ce au fost vaccinati toti acei copii din Arges?

Universal-Flu-Vaccine1

Uite o intrebare tampita pe care mi-am pus-o in calitate tată de copil de pana intr-un an: tinand cont ca toti copiii au prezentat simtome similare, toti au varste suspect de apropiate si nu poate fi identificata o sursa,  pai in acest caz, ce vaccinuri se regasesc in carnetele lor de vaccinare? Poate este o intrebare idioata, poate ca nu are nicio legatura cu ce au patit acesti copilasi.

Dar nu pot sa nu remarc┬ácum┬ániciun (1) ziarist nu a pus aceasta intrebare la conferintele de presa oraganizate de Spitalul de Pediatrie, DSP, DSV,etc, (2) niciun doctor nu a „aruncat” fie macar si in trecere aceasta ipoteza si (3) niciun post de televiziune nu a incercat macar sa deschida subiectul.

Nu am informatii, nu spun ca este cauza care a stat la baza problemelor copilasilor respectivi, spun doar ca aceasta a fost prima intrebare pe care mi-am pus-o cand am vazut cat de dispersate sunt cazurile si cand m-am convins ca nu aveau spitalul in comun.

Este oare atat de tabu sa pui la indoiala industria farmaceutica si sa ridici suspiciuni asupra unui tip de vaccin sau a unui lot din vaccinul respectiv? Pentru ca, in ritmul in care sunt facute dezvaluirile, nu cred ca isi vor da seama prea curand de cauza care a stat la baza. Insa, din pacate, un raspuns trebuie dat cat mai repede.

PS: Recomand parintilor sa ia legatura unii cu ceilalti si sa verifice in carnetele de vaccinuri ce s-a folosit. Sa nu descopere ca au toti ceva in comun. E o idee…