Trei lucruri care ma enerveaza la Crin Antonescu, Omul-Paradox

crin antonescu

In principiu s-ar putea sa fie vorba de unul singur dar cu siguranta celelalte deriva din acesta. In primul rand ma enerveaza faptul ca pozeaza in intelectual. Nu ma enerveaza ca este, ci ca trebuie sa o si arate. Mai ales prin discurs. Nu il vad folosind apelativul “fa” si nici formulari gen “tiganca imputita”. Cu atat mai mult nu il vad sa loveasca un copil.

In al doilea rand ma enerveaza ca este Omul-Paradox. Una spune,alta face. A spus ca isi va da demisia daca Basescu va iesi presedinte si nu a facut-o. Dar asta a fost cu mult timp in urma. Insa a comis-o din nou. Recent. Si culmea, a comis-o tocmai prin faptul ca si-a dat demisia din fruntea PNL. Cum asa? Pai simplu. Daca ieri spunea ca nu va lasa Romania pe mana baronilor rosii, acum renunta la sefia PNL. Pai cum vine mai nene asta? Intai spui ca lupti dupa care capitulezi? Domnule Antonescu, exista un moment al demisiei si altele cand trebuie sa lupti.

Nu vreau sa fiu inteles gresit. Imi place PNL-ul prin prisma trecutului. Punct. Ce a devenit in prezent este departe de un partid solid si integru. Iar faptul ca si-a dat demisia acum, dupa ce a ocupat locul doi la Europarlamentare, la o distanta considerabila de PSD, poate fi considerat un gest de onoare. Dar nu este. Este pur si simplu gestul unui capitan de vas care sare primul de pe o nava care se scufunda. E o vorba mai veche care spune ca de pe un vapor care se scufunda primii fug soarecii. Ca este sau nu asa, timpul o va demonstra.

Si cel de-al treilea lucru care ma enerveaza la omul-paradox se va intampla in viitorul apropiat. Dupa ce a parasit barca PNL, va veni momentul cand isi va anunta, oficial, candidatura la Presedintie. Si atunci sa te tii la demagogii. Va miza in mod cert pe antipatia oamenilor pentru PSD si va scoate de la naftalina acelasi discurs prafuit prin care va atrage atentia ca nu vrea sa lase tara pe mana baronilor rosii, a ciumei rosii sau a cum ii va mai numi atunci. Totul e sa fie rosii. Si ca cineva trebuie sa ii opreasca. Don-Quijote. Sunt curios cand va alege momentul in care sa incerce sa trezeasca in oameni antipesedismul latent.

In incheiere ma intreb in mod logic daca Omul-Paradox va mai avea totusi curaj sa candideze si daca antipatia oamenilor pentru PSD este chiar atat de mare. Diferenta de la Europarlamentare arata altceva, indiferent de cat striga clasa politica “Hotii!”la adresa castigatorilor, aproape jumatate din voturi au fost pentru reprezentanti ai PSD-ului. Imi aduc aminte de Oprescu cand nu mai vroia sa candideze motivand ca s-a saturat sa fie perdantul de serviciu. Si lui Geoana i-a cam pierit cheful. Doar Crin nu se mai satura.

Alegerile Europarlamentare, dezolare cu repetitie pentru presidentiale?

vote

Unul din aproape patru romani s-a incumetat sa iasa din casa pentru a-si alege reprezentantii  in Parlementul European. Putin peste 20% reprezinta, din punctul meu de vedere, un succes pentru actuala clasa politica.Faptul ca inca nu au reusit sa sictireasca romanii in asa hal incat sa avem sub 10%  o consider reusita.

Trecand insa peste faptul ca am avut o prezenta masiva raportat la ceea ce ma asteptam, trebuie sa avem un vedere un aspect: sunt sigur ca majoritatea celor din mediul rural nu au stiut ce cauta acolo, ce alegeri sunt sau daca au cunoscut macar doi canditati din totalul celor de pe lista.

Faptul ca am fost sau nu la vot este destul de relevant. Dar tinand cont de ce spuneam cu cateva zile in urma, legat de motivul pentru care mergem la vot daca nu avem pe cineva in care credem cu adevarat, cred ca va face o idee daca m-am dus. Dar sa trecem peste si sa acceptam ca si absenteismul poate reprezenta daca nu o solutie, macar un semnal de alarma. Ce m-au convins aceste alegeri? Ca oamenii vor vota in corpore la presidentiale, ca mediul rural, la fel ca si in alte dati, va face diferenta si ca acelasi mediu rural habar nu are cine,ce sau pentru ce se voteaza. Sunt sigur totusi ca sunt si oameni de la tara ce stiu foarte bine aceste aspecte, insa destul de putini.

Alegerile din 2014 pentru Parlamentul European se petrec in acelasi timp cu alegerile presidentiale din Ucraina. Uitandu-ma la stiri nu pot sa nu remarc o mare dilema: sunt mai importante aceste alegeri europarlamentare decat alegerile din Ucraina? Prin proximitate si prin faptul ca ne trimitem reprezentatii in Europa este clar care va fi raspunsul. Tinand cont ca nu mai auzim nimic despre ei o perioada lunga de timp, nu stiu ce sa mai zic. Cat despre Uraina, daca ne gandim ca imediat dupa aceste alegeri vom vedea si o pozitie noua a Rusiei, consider ca este ceva mai important. Cel putin pe termen lung. Aceeasi dilema o vad si la diverse posturi de stiri. Maraton jurnalistic in care ni se explica de ce un partid a pierdut si de ce altul nu a castigat. Si se despica un fir in zece doar pentru a umple emisiunea. Poate ca as fi vut sa vad cativa analisti cum ne explica la ce ne putem astepta acum din partea Rusiei. Sau poate ca doar eu nu vad cum trebuie.

In ceea ce ma priveste as vrea sa vad cum incearca sa umple spatiu de emisie cu activitatile alesilor. Sa vad ce proiecte vor avea. Nu acum, ci in decursul mandatului. Sa ne arate daca vor lua cuvantul, asa cum se descurca cu limba engleza, si daca vor sustine cauza pe care multi dintre romani o cer in strada. Sa vad cum vor reusi sa explice proiecte gen “Rosia Montana” si opozitia romanilor. La fel si problema gazelor de sist. Dar sa vad aceeasi opozitie, conform cu pozitia romanilor de rand. Vreau sa vad continuitate a acestui subiect. Nu sa epuizeze in aceasta searra cu zeci de invitati si emisiuni pe fiecare canal, pentru ca ulterior sa nu mai prezinte nimic. Vreau un follow-up lunar in care sa le fie facute publice “realizarile”. Vreau , in sfarsit, sa imi prezinte si mie acel roman din Parlamentul European care ma va face mandru.

In tot acest talmes-balmes m-am pierdut in cuvinte. Si am pierdut din vedere si esentialul. Esential este ca, desi nu ar trebui, la alegerile din toamna cred ca vom avea o prezenta record la vot. Cel  putin cu cateva procente peste ultimele alegeri presidentiale. Daca la Europarlamentare unul din patru romani a iesit din casa, sunt sigur ca vom vedea din nou cozi pe la urnele de votare, asa cum am vazut cand a iesit prima oara Basescu presedinte.